Romania

Un monument unic in Romania – mănăstirea Cârţa

Ansamblul fostei mănăstiri cisterciene din Cârţa, atestat documentar în 1202, constituie cea mai estică abaţie a acestui ordin şi unul dintre cele mai importante monumente arhitectonice din România. Grupurile de meşteri care au aparţinut mănăstirii au influenţat începuturile arhitecturii medievale din Transilvania, în special pe cele din Ţara Bârsei.

Localitatea si mănăstirea Cârţa sunt situate la 43 km de Sibiu pe drumul spre Brasov. Aici se pastreaza ruinele mănăstirii cisterciene, unul dintre cele mai vechi si importante monumente ale stiului gotic timpuriu din Transilvania. Cistercienii sunt un ordin calugaresc originar din Franta, si raspandit in mai multe tari.

Mănăstirea a fost fondata in anii 1205-1206 de regele Andrei al II-lea al Ungariei, fiind desfiintata la 27 februarie 1474 de regele Matei Corvin. Abatia cisterciana Cârţa a detinut un rol major in istoria politica, economica si culturala a Transilvaniei medievale, cat si introducerea dar si in diseminarea artei gotice in spatiul intracarpatic.

manastire

 

Primele clădiri ale mănăstirii au fost ridicate, potrivit cutumelor Ordinului cistercian, din materiale perisabile, mai mult ca sigur din lemn. Câţiva ani mai târziu, probabil între 1210 şi 1215, în imediata vecinătate a clădirilor provizorii din lemn a fost construită o capelă din piatră, aşa-numitul oratoriu. Fundaţiile acestei capele, cu dimensiuni reduse (circa 8-10 m) şi ziduri masive, au fost scoase la lumină în primăvara anului 1927, prin cercetările arheologice întreprinse de istoricul de artă şi arheologul sas Victor Roth.
manastire

 

Construcţia în piatră a mănăstirii începe în jurul anului 1230. Ridicarea mănăstirii s-a realizat în două faze principale de execuţie, intercalate cronologic de marea invazie mongolă din anul 1241, an în care mănăstirea este distrusă.
manastire

 

Între 1250 şi 1300, mănăstirea este refăcută în stil gotic timpuriu, cu excepţia portalului de vest, care este construit în stilul gotic târziu. Organizarea ansamblului era tipică pentru mănăstirile cisterciene:biserica se afla pe latura nordică a unei curţi care avea pe laturile de est şi sud clădiri mănăstireşti, iar pe latura vestică, un zid de incintă. În această fază are loc demantelarea vechiului oratoriu din piatră, pe ale cărui fundaţii au fost ridicate aripa nordică a transeptului cu perechea sa de capele şi, în parte, corul cu absida poligonală.
manastire

 

Arhitectul şi atelierul de pietrari, activi la Cârţa după invazia mongolă din anul 1241, au avut o contribuţie majoră în diseminarea spiritului şi a formelor artei gotice în Transilvania secolului al XIII-lea. Un aport considerabil în evoluţia acestui proces l-au avut însă şi atelierele cisterciene de pietrari, trimise în Transilvania, probabil din iniţiativa Capitului General al Ordinului cistercian, căruia îi era aservită încă din anul 1240 o serie de aşezări din Ţara Bârsei. Această influenţă stilistică sincretică poate fi surprinsă la o serie de monumente contemporane, situate în sudul Transilvaniei, de pildă, la bisericile evanghelice din Sebeş-Alba, Prejmer, Bartolomeu, Hărman, Cristian, Capela Sf. Ecaterina din Braşov, la biserica reformată din Hălmeag, dar şi în nordul Transilvaniei, la biserica ortodoxă din Bistriţa.

 

manastire

 

Un document emis la 29 ianuarie 1322 de regele Carol Robert de Anjou al Ungariei (1308-1342) informează că mănăstirii cisterciene Cârţa îi erau aservite zece aşezări:  Cârţa  (Kerch),  Criţ (Cruz), Meşendorf (Messendorf), Cloaşterf(villa Nicholai), Apoş (villa Abbatis),  Cisnădioara (monte sancti Micahelis),  Feldioara  (Feldwar),  Colun  (Colonia), Glâmboaca (Honrabah) şi Cârţa Românească (Kercz Olachorum). După jumătatea secolului al XIII-lea, în imediata sa apropiere, pe malul drept al Oltului, mănăstirea cisterciană a fondat aşezarea Cârţa (germ. Kerz), cunoscută şi sub vechea denumire de Cârţa Săsească, iar pe Valea Hârtibaciului, lângă Agnita, a întemeiat localitatea Apoş (germ. Abtsdorf, Satul Abatelui). Ambele aşezări au fost populate cu saşi. Abaţia Cârţa a aşezat la cumpăna secolelor XIII-XIV colonişti germani şi pe teritoriul fostului Scaun de Sighişoara, respectiv în localităţile Criţ (germ. Deutsch-Kreuz; magh. Szászkeresztúr), Meşendorf (germ. Meschendorf; ung. Mese) şi Cloaşterf (germ. Klosterdorf; ung. Miklóstelke), precum şi în localităţile Colun (germ. Kolun; ung. Kellen) şi Glâmboaca (germ. Hühnerbach; ung. Glimboka) , pe teritoriul actual al judeţului Sibiu, precum şi Feldioara (germ. Marienburg; ung. Földvár), pe teritoriul actual al judeţului Braşov, toate situate pe malul drept al Oltulu

După 1241, mănăstirea a fost distrusă şi refăcută în mai multe rânduri, iar în 1474 abaţia a fost desfiinţată de Matei Corvin, bunurile sale fiind trecute în proprietatea Sibiului. În jurul anilor 1550, după ce saşii au trecut la protestantism, ceea ce a rămas din vechea mănăstire a devenit biserică evanghelică.
Din fosta biserică a mănăstirii se păstrează corul, restaurat între anii 1913 şi 1914, folosit ca biserică parohială evanghelică, careul, o parte a transeptului şi a pereţilor exteriori ai navelor laterale, peretele de vest, portalul şi turnul clopotelor, precum şi o parte a pereţilor estici ai clădirilor mănăstireşti.

In prezent, mănăstirea nu mai detine toate cladirile si anexele initiale, multe dintre acestea prabusindu-se. Boltile imensei biserici s-au prabusit si au mai ramas numai cateva ziduri exterioare si doua travee din interior (in partile de sud si de nord). La sud se mai pastreaza o singura coloana romanica, iar navele laterale, conform planului cistercian, se termina intr-un mic cor patrat. Nava principala nu mai are tavan – pe locul ei se afla un cimitir in memoria soldatilor germani cazuti in primul razboi mondial.

 

manastire

 

La cor se păstrează ferestrele înguste, în arc frânt,  friza de ferestre polilobate, tipic cisterciene. În cor sunt de remarcat bolţile pe nervuri din piatră, cheia de boltă cu figura Fecioarei Maria, protectoarea ordinului şi nişa semicirculară din peretele sudic. Din aripa estică a mănăstirii se păstrează peretele spre curte cu ferestrele geminate ale sălii de la parter şi ferestrele înguste, dreptunghiulare ale dormitorului de la etaj.

Biserica reformata de astazi ocupa de fapt doar corul si absida fostei bazilici. Portalul gotic a fost probabil mutat de la o intrare laterala, iar profilul sau tradeaza influente gotice.

 

manastire

In interior, arcele boltilor se intalnesc intr-o cheie de bolta romanica infatisand chipul Fecioarei Maria, ocrotitoarea bisericii, ca stapanitoare a cerului. Celelalte chei de bolta sunt decorate simplu, cu flori de maces, iar intre arce se afla ferestre rotunde, cu sase lobi, care au primit ulterior vitralii.

Mănăstirea se distinge prin ferestrele ovale mai mari spre est si prin prezenta spiritului cavalerilor teutoni. Din interior se poate urca până sus in clopotnită, pentru o mai bună privire de ansamblu.

manastire

Daca ajungeti la această mănăstire si nu este deschisă, cereti cheile la familia de la nr. 110 (casa parohială situată in curtea mănăstirii), oameni foarte gospodari care se ocupă de intretinerea mănăstirii.

(Preţul biletului de vizitare a ansamblului fostei mănăstiri cisterciene din Cârţa  este de 4 lei.)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *